Apelul 222 din Nord-Vest: 33 de milioane de euro pentru serviciile digitale locale, dar solicitantul nu este primăria

Ghidul separă trei roluri: solicitanții și beneficiarii finanțării — UAT Județe și STS; beneficiarii activităților din proiect — UAT-urile din fiecare județ, indiferent de tip, identificate prin natura activității pe care o desfășoară, de la interacțiunea cu cetățenii până la emiterea de documente; și beneficiarii finali, cetățenii.

Pentru o primărie de comună consecința este surprinzător de bună: nu are de scris o cerere de finanțare, nu concurează cu nimeni și nu poate pierde o fereastră; are, în schimb, de răspuns solicitărilor consiliului județean. Eroarea de eligibilitate cea mai frecventă vine din titlu: administrații publice locale descrie beneficiarul serviciului, nu solicitantul.

Alocarea apelului este de 33.000.000,00 euro din Fondul European de Dezvoltare Regională și contribuție națională, iar structura ei explică de ce circulă cifre diferite. Doar 4.209.930,90 euro provin din alocarea proprie a programului, respectiv 2.078.441,00 euro FEDR și 2.131.489,90 euro cofinanțare națională; restul de 28.790.069,10 euro provine din supracontractare din bugetul de stat. Cine citește doar calendarul orientativ vede prima cifră; cine citește ghidul vede totalul.

Defalcarea este uniformă: 5.000.000 de euro pentru fiecare dintre județele Bistrița-Năsăud, Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare și Sălaj, plus 3.000.000,00 euro pentru STS, integral din bugetul de stat.

Ratele de cofinanțare din ghidul în consultare: pentru un solicitant UAT Județ, rata acordată este de 98%, din care 6,93% prin FEDR și 91,07% din bugetul de stat, contribuția proprie a județului fiind de minimum 2%. Pentru STS, finanțarea este de 100%, asigurată din bugetul de stat. Plafonul minim al finanțării eligibile pe proiect este de 200.000,00 euro, iar maximul de 5.000.000,00 euro pentru un UAT Județ și 3.000.000,00 euro pentru STS.

Obiectivul declarat nu este dezvoltarea de la zero. Apelul 222 pune în producție aplicațiile dezvoltate și testate în apelul 221, cu scalare la nivelul întregului UAT, inclusiv migrarea bazelor de date și a unor soluții deja dezvoltate de UAT-uri, în baza acordului de parteneriat încheiat între consiliile județene în 2022, și prevede înființarea unui Centru de Excelență în Digitalizare și Inovație.

Celelalte activități sprijinite, în formularea ghidului: servicii suport, inclusiv mentenanță evolutivă și corectivă; formare, instruire și alte acțiuni de consolidare a capacității administrative; și dezvoltarea de aplicații pentru administrația publică locală, altele decât cele dezvoltate în apelul 221. Ultima formulare este regula anti-suprapunere și ea decide dacă o cerere de modul suplimentar are sens.

Ghidul plafonează activitățile conexe necesare asigurării funcționalității intervențiilor — dotări cu echipamente TIC, infrastructura necesară, panouri, stâlpi, senzori — la o valoare cumulată de maximum 15% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Plafonul este mai strâns decât cel obișnuit în programele de digitalizare a administrației, iar direcția lui este favorabilă: cel puțin 85% din valoarea eligibilă merge către software, servicii, migrare, suport și formare. Pe un proiect județean de 5.000.000 de euro, cei 15% înseamnă cel mult 750.000 de euro în echipamente și infrastructură fizică.

Indicatorii sunt doi, prestabiliți și obligatorii: RCO14, instituții publice sprijinite pentru a dezvolta servicii, produse și procese digitale, și RCR11, utilizatori de servicii, produse și procese digitale publice noi și optimizate. Ghidul nu prevede indicatori suplimentari specifici apelului și limitează cererea de finanțare la maximum trei rezultate așteptate. Implementarea poate acoperi activități anterioare depunerii, dar nu mai devreme de 01.01.2021, și nu poate depăși 31.12.2029.

Calendarul orientativ privind lansările de apeluri pentru anul 2026, revizia 1 din 26 martie 2026, listează apelul 222 la domeniul Digitalizare, cu tip de apel necompetitiv, solicitanți UAT Județ și Serviciul de Telecomunicații Speciale, și trei date estimate: publicarea ghidului final în august 2026, deschiderea apelului în septembrie 2026 și închiderea în decembrie 2026.

Toate trei sunt estimări, nu termene asumate. Până la ghidul final rămân neconfirmate datele exacte cu oră, forma finală a plafoanelor, lista definitivă a activităților eligibile și grila de evaluare. Cifrele de aici provin din ghidul în consultare și din calendarul orientativ; le-am recitit la 30 iulie 2026.

Justificarea statistică pe care ghidul o invocă merită și ea reținută, pentru că este singura măsurătoare regională citabilă din acest dosar: conform Strategiei Regionale de Mobilitate Urbană Durabilă și Orașe Inteligente 2021-2027, doar 27 din 43 de orașe și 90 din 403 comune din Regiunea Nord-Vest sunt înscrise la platforma națională ghiseul.ro, iar interacțiunea cu cetățenii se derulează preponderent prin ghișeul fizic.

Trei lucruri, toate independente de calendarul apelului. Inventarul evidențelor și al aplicațiilor existente, cu formatul datelor, volumul și proprietarul fiecărei baze — fără el, migrarea se blochează la primul export. Măsurarea fluxurilor cu cel mai mare volum la ghișeu, ca prioritizarea serviciilor să fie argumentată cu cifre proprii. Și înrolarea în platformele naționale de plată și identitate, care nu depinde de niciun apel regional.

Ce facem și ce nu facem: livrăm componenta software, migrarea datelor, integrările și documentația tehnică. Nu scriem cereri de finanțare, nu reprezentăm administrația în relația cu autoritatea de management și nu recomandăm achiziția separată a unui modul care urmează oricum să ajungă la primărie prin catalogul regional. Ultima limită ne costă contracte și o păstrăm oricum.