DigiLocal (OUG 56/2024): ce a finanțat programul, cu ce plafoane și ce se poate verifica astăzi

Patru surse, în ordinea forței lor. Ordonanța din Monitorul Oficial nr. 520/04.06.2024 cere, la art. 1 alin. (4), ca angajamentele bugetului 2025 să fie folosite integral până la finalul exercițiului financiar 2025. Normele metodologice confirmă plafoanele, limita de hardware, termenele și anexele. Descrierea publicată de autoritatea care a preluat portofoliul digitalizării nu arată nicio rundă ulterioară anului 2024. Platforma de înregistrare rezolvă DNS, dar nu răspunde la conexiune — de aceea sursa oficială a acestei pagini trimite către autoritatea în funcțiune, nu către platforma moartă.

Cifra de 50 de milioane de lei provine dintr-un comunicat de lansare din 30 mai 2024 și descrie tranșa acelui an, nu valoarea programului: valoarea legală este de 200.000.000 lei inclusiv TVA pentru 2024-2025 (norme, pct. 5.1), din care în 2024 s-au alocat 138.000.000 lei credite de angajament și 20.000.000 lei credite bugetare. Ținta de 1.000 de primării și consilii județene din același comunicat era un obiectiv de politică publică, nu un rezultat măsurat.

Formularea grant fix de 75.000 lei este a doua confuzie. Normele scriu finanțare în cuantum de maxim și adaugă, la fiecare dintre cele patru puncte, inclusiv TVA: la cota standard de 19% aplicabilă în 2024, plafonul unei comune acoperea în jur de 63.000 lei fără TVA. A treia este ideea de depunere continuă, fără presiune de calendar: alocarea se făcea în ordinea cronologică a numărului de înregistrare, iar fereastra de încărcare a documentelor din 2024 a durat șase zile. Corect este fără punctaje, dar cu competiție — eligibilitate pass/fail, ordine după data depunerii, listă de rezervă (pct. 10.2) și contestații în 3 zile lucrătoare.

Pct. 8.1 diferențiază strict pe tipul beneficiarului: maxim 250.000 lei inclusiv TVA pentru consiliile județene și Primăria Capitalei; 175.000 lei pentru municipii și primăriile de sector din București; 125.000 lei pentru orașe; 75.000 lei pentru comune. Finanțarea acoperea 100% din cheltuielile eligibile, dar numai în limita acestor cuantumuri (pct. 8.2). Beneficiarii sunt autoritățile executive la nivelul UAT, definite prin trimitere la Codul administrativ (art. 2 alin. (1)).

Limita de hardware se calculează la cuantumul finanțării acordate, nu la plafonul categoriei. La nivelul plafonului maxim, cei 30% înseamnă cel mult 22.500 lei pentru o comună, 37.500 lei pentru un oraș, 52.500 lei pentru un municipiu și 75.000 lei pentru un consiliu județean; dacă finanțarea acordată e mai mică, limita scade proporțional. Restul mergea în licențe, integrare și servicii. Detalierea pe categorie stă pe paginile dedicate comunelor, orașelor, municipiilor și consiliilor județene.

Cap. III numește modulele pe rând: ERP, interconectare cu Ghișeul.ro, ROeID și PDURo, sistem integrat de servicii publice, chatbot și RPA, website factory, DMS (3.1.2.1); licențe de compatibilizare pentru interconectarea cu sistemele naționale și europene, inclusiv SITUE și nodurile eIDAS (3.1.2.2); platforme de management al documentelor și arhivelor (3.1.2.3); programări online, funcționar public virtual, GIS, sisteme de alarmă, date de mediu și trafic în timp real (3.1.2.4); securitate cibernetică (3.1.2.5); servicii de integrare (3.1.3.1); echipamente IT ca parte a unui sistem informatic (3.1.1.1). Pct. 3.1.3.2 cere pagina de internet conform modelului standard publicat de minister, iar migrarea unui site existent la acel model este ea însăși eligibilă; găzduirea în cloud public și transmisia de date de mare viteză erau eligibile maximum 1 an (3.1.4).

Neeligibil, prin pct. 3.2: hardware peste 30% din finanțarea acordată și instruirea personalului tehnic. Pagina oficială a programului adaugă că finanțarea nu acoperă consultanța. Normele definesc aplicațiile drept produse disponibile care nu necesită dezvoltare, ci doar instalare și personalizare, și rețin dezvoltarea software în două forme numite: integrarea cu sistemele publice centrale și europene și realizarea paginii pe modelul standard. Consecința pentru caietul de sarcini: licență plus configurare plus dezvoltare de integrare, nu software scris de la zero.

Criteriile din cap. VII se verificau cumulativ: tipul solicitantului (7.1); instruirea profesională plătită din bugetul propriu, condiție eliminatorie (7.2); fără o pagină de internet securizată, proprie și funcțională, finanțarea nu se acorda decât dacă o parte din sumă mergea către crearea ei (7.3); sustenabilitate garantată minimum 3 ani, cu informarea anuală a finanțatorului (7.4); activitățile să nu fie eligibile în programele 2021-2027, în PNRR sau în alte programe naționale ori comunitare, inclusiv contracte de împrumut (7.5, pe art. 1 alin. (10)); totul destinat furnizării de servicii publice (7.6); înrolarea în Ghișeul.ro finalizată în maximum 60 de zile de la data declarației, plus ROeID și PDURo (7.7). Dovezile mergeau în opt anexe semnate electronic de reprezentantul legal; anexa 9 nu se depunea, fiind modelul contractului.

Ministerul nu alegea furnizorul. Art. 2 alin. (2) din OUG nr. 56/2024 face beneficiarii răspunzători de organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții; pct. 11.1.5 cere respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice, iar pct. 11.1.6 obligă beneficiarul să se asigure că valoarea serviciilor contractate nu depășește valoarea de piață. Proiectul se decidea deci în caietul de sarcini, nu în cererea de finanțare. Termenul îl dă pct. 6.1: maximum 150 de zile de la semnarea contractului, cu prelungire justificată de până la 12 luni. Decontul final se făcea cu deviz postcalcul, cerere de plată și raport de activitate, însoțite de facturi și procese-verbale de recepție (pct. 11.1.1).

Preambulul ordonanței invocă Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice: art. 17 alin. (1) lit. a) și b) cere autorităților să asigure interconectarea și să instituie un registru de bază integrat cu Platforma națională de interoperabilitate în maximum 18 luni de la punerea acesteia în funcțiune, iar art. 22 atașează răspundere contravențională nerespectării termenelor. Tot preambulul citează motivul politic al programului: la serviciile digitale pentru cetățeni România înregistra un scor de 48 de puncte față de o medie UE de 77, iar la serviciile publice pentru întreprinderi 45 față de 84.

Rutele rămase se citesc separat, fiecare cu data ei de verificare: prioritatea digitală a programului regional gestionat de ADR-ul fiecărei regiuni, contractele PNRR C10 în implementare și e-guvernarea pentru primării. Filtrul impus de DigiLocal merită păstrat înaintea oricărei depuneri: un modul deja cuprins într-un contract PNRR sau într-un proiect regional nu putea fi cerut a doua oară (art. 1 alin. (10) și anexa 6).

Northdan Soft este furnizor de software, nu consultant de finanțare, iar granița o trasează chiar programul: consultanța nu se deconta, licențele, dezvoltarea de integrare și serviciile conexe se decontau. Construim partea decontabilă — site pe modelul standard și migrarea celui existent, registratură electronică și management de documente, plata taxelor prin Ghișeul.ro, interconectările cu ROeID și PDURo, GIS și urbanism, securitate cibernetică, migrarea datelor din sistemele vechi — plus documentația tehnică cerută la decont. Mentenanța și găzduirea intră în plan din prima zi, pentru cei 3 ani de sustenabilitate, iar înrolarea în Ghișeul.ro se pornește prima, din cauza termenului de 60 de zile.

Trei lucruri nu le facem, și fiecare ne costă. Nu emitem un deviz pe DigiLocal ca și cum programul ar fi deschis: primul răspuns la o cerere de ofertă pe această rută este că nu există un temei publicat pentru 2026. Nu punem instruirea personalului ca linie eligibilă într-un deviz, deși se vinde ușor, pentru că pct. 3.2 o exclude explicit. Și nu garantăm conformitatea cu modelul standard de site câtă vreme modelul se publica prin platforma de înregistrare, iar platforma nu răspunde. Dosarul rămâne la instituție sau la consultantul ei; nu promitem aprobări, punctaje sau locuri în ordinea de finanțare.