Cheltuielile de AI, cloud și IoT din apelul PNRR de tehnologii avansate

Bugetele includeau tipic dezvoltarea și antrenarea de soluții de inteligență artificială, migrări și infrastructuri cloud, senzori și platforme IoT, aplicații bazate pe blockchain și sisteme de securitate cibernetică, cu hardware-ul aferent și instruirea utilizatorilor ca linii conexe.

Pentru un beneficiar contractat, lista generală are valoare orientativă. Perimetrul care obligă este cel din cererea de finanțare aprobată, cu specificațiile de acolo: alt algoritm, altă platformă cloud sau alt număr de senzori sunt abateri tehnice care se discută cu autoritatea prin notificare sau act adițional, înainte de livrare.

Pentru o componentă de inteligență artificială, dosarul are nevoie de descrierea modelului și a datelor folosite la antrenare, de metrica agreată și de rezultatele testelor pe un set de validare, de o demonstrație de funcționare în mediul real și de procesul-verbal de recepție. Un procent de acuratețe fără metodă de măsurare și fără set de date nu este o dovadă, ci o afirmație.

Pentru cloud, proba este migrarea în sine: inventarul a ceea ce s-a mutat, arhitectura înainte și după, jurnalul migrării, testele de restaurare și facturile de consum, cu perioada acoperită vizibilă. Pentru IoT, se documentează numărul și tipul dispozitivelor instalate, locațiile, datele transmise efectiv și intervalul în care platforma a colectat fără întrerupere.

Regula care traversează toate cele trei: proba se produce în momentul livrării. Un proiect de câteva milioane de euro reconstituit din e-mailuri în luna dinaintea cererii de plată este cel mai frecvent motiv de întârziere pe care îl vedem la rambursare.

Aceeași cifră apare astăzi în două locuri diferite, iar confuzia costă un buget întreg. Aici, plafonul superior de 3.000.000 de euro ține de un apel închis pentru depuneri din 2024. În apelul deschis în acest moment — POCIDIF Acțiunea 2.1, cu depunere până la 30 septembrie 2026 — suma de 3.000.000 de euro se acordă exclusiv proiectelor al căror rezultat este un produs hardware inovativ fabricat de beneficiar; pentru o soluție software plafonul este 1.500.000 de euro, iar minimul 200.000 de euro, conform ghidului aprobat prin Ordinul MIPE nr. 965 din 23 iunie 2026.

Ruta aceea nu este însă deschisă oricui a avut proiect pe apelul de tehnologii avansate: Acțiunea 2.1 cere ca solicitantul să fie IMM autorizat pe unul dintre cele nouă coduri CAEN din lista TIC a ghidului și să dezvolte un produs propriu spre comercializare. O firmă care a folosit inteligența artificială pentru procese interne nu se califică acolo pentru simplul fapt că a implementat tehnologia.

O firmă de software care pornește bugetul unui proiect nou de la trei milioane preia, așadar, o cifră care fie aparține unui apel închis, fie aparține unei categorii de rezultat pe care nu o produce.

Pe o linie de inteligență artificială, oferta separă pregătirea și etichetarea datelor de antrenare și de integrare, indică resursele de calcul cu unitate de măsură și perioadă, iar modelele și API-urile apar cu tipul de plată și intervalul acoperit. Pe IoT, dispozitivele se listează pe tip și cantitate, separat de platformă și de conectivitate.

Fiecare poziție are un livrabil verificabil și un criteriu de acceptanță. Un deviz în care apare o singură linie de tip soluție AI, cu o sumă rotundă, este imposibil de apărat la verificarea de rezonabilitate și imposibil de recepționat parțial dacă proiectul se blochează la jumătate.

Nu garantăm contractual o valoare de acuratețe a unui model fără un set de date de validare convenit și fără o metodă de măsurare scrisă. Dacă datele necesare nu există în firmă sau nu pot fi folosite legal, spunem asta înainte de contract și renunțăm la comandă, în loc să promitem un prag pe care nimeni nu îl poate verifica.

Nu emitem rapoarte de audit tehnic pentru propria noastră livrare — auditul se contractează separat, de la un terț — și nu întocmim cererea de plată. Livrăm partea tehnică, documentația și documentele de recepție.