Digitalizarea serviciilor publice în Sud-Est: Acțiunea 1.4 are două apeluri necompetitive, iar o comună nu poate depune singură pe niciunul

Ambele rânduri poartă aceeași denumire de apel — Susținerea digitalizării serviciilor publice într-un cadru integrat la nivel local și regional (1.4) — același obiectiv specific, OS 1.2, aceeași sursă de finanțare, FEDR, și aceeași zonă geografică, Regiunea Sud-Est. Ce diferă este bugetul, tipul de solicitant și luna estimată. Însumate, cele două apeluri duc acțiunea la 49.000.000 de euro buget total, din care 41.650.000 de euro contribuție UE.

Documentul își pune singur limitele, iar nota merită citată pentru că schimbă felul în care se citesc cifrele: bugetele apelurilor sunt estimative și pot suferi modificări ca urmare a unor modificări de program sau a aprobării unor supracontractări. Spre deosebire de rândurile Acțiunii 1.3, dedicate IMM-urilor, cele două rânduri ale Acțiunii 1.4 nu poartă mențiunea de condiționare de aprobarea unei scheme de ajutor de minimis.

Dacă întâlniți pentru Acțiunea 1.4 o altă cifră decât aceste două bugete, ea nu vine din calendarul din iulie 2026. La data verificării noastre, calendarul estimativ este singurul document publicat de ADR Sud-Est care cuantifică acțiunea; nu există ghid, nu există anunț de lansare și nu există un plafon pe proiect nicăieri.

Apelul mare, cel de 37.000.000 de euro, are trecut la solicitanți eligibili exclusiv Serviciul de Telecomunicații Speciale. Citirea onestă este că partea cea mai consistentă a banilor acțiunii merge către un strat comun, regional, nu către bugetul individual al unei primării. Este același tipar pe care alte regiuni l-au aplicat pentru infrastructura de găzduire partajată.

Apelul de 12.000.000 de euro este cel care privește direct administrațiile locale, dar cercul lui este îngust: UAT-uri municipii reședință de județ — în regiune, Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Focșani — și UAT-uri județ, parteneriate între acestea și parteneriate ale acestora cu UAT-uri comune. O comună nu apare ca solicitant de sine stătător. Practic, primarul unei comune din Vrancea sau din Tulcea are o singură cale pe 1.4: să intre într-un parteneriat inițiat de consiliul județean sau de municipiul reședință, iar acea discuție se poartă acum, nu în luna deschiderii.

Merită eliminată din start și cea mai frecventă alternativă falsă. POCIDIF apare în multe liste de finanțări pentru primării, dar niciuna dintre acțiunile programului nu are unitățile administrativ-teritoriale printre solicitanții eligibili: liniile lui de e-guvernare sunt rezervate autorităților și instituțiilor publice centrale și unor beneficiari nominalizați. Înainte să considerați o rută națională, citiți cine este numit solicitant în ghidul ei, nu titlul articolului care o descrie.

Al doilea nume care circulă este DigiLocal. Faptele verificabile: programul a fost prevăzut prin OUG nr. 56/2024 pentru perioada 2024-2025, fereastra de depunere a documentelor din 2024 s-a încheiat pe 25 septembrie 2024, iar alocarea s-a făcut în ordinea înregistrării. Nu am găsit un act care să deschidă o rundă ulterioară, iar platforma programului nu răspunde. Nu afirmăm că a fost anulat — afirmăm doar că nu există dovadă publică a unei ferestre deschise. Iar plafoanele lui, de 75.000, 125.000, 175.000 și 250.000 de lei pe categorie de UAT, sunt maximuri inclusiv TVA, nu granturi fixe.

Șapte lucruri se stabilesc exclusiv prin ghidul solicitantului și niciunul nu poate fi estimat cinstit acum: valoarea minimă și maximă a finanțării pe proiect, rata de cofinanțare a beneficiarului, lista cheltuielilor eligibile pe categorii, indicatorii asumați, durata maximă de implementare, anexele obligatorii ale dosarului și dacă apelul dedicat UAT-urilor va impune sau doar va permite parteneriatul. Le trecem în fișa de mai sus în ziua publicării ghidului.

Un singur element de conținut este deja vizibil, pentru că stă în chiar numele apelului: sintagma într-un cadru integrat la nivel local și regional. Este o formulare despre integrare, nu despre module izolate, și o tratăm ca atare — ca pe o indicație de arhitectură, nu ca pe un criteriu de eligibilitate pe care nimeni nu l-a publicat încă.

Legea nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate obligă autoritățile, prin art. 17 alin. (1) lit. a) și b), să asigure interconectarea și să instituie un registru de bază integrat cu platforma în maximum 18 luni de la punerea acesteia în funcțiune, iar art. 22 atașează răspunderea contravențională pentru nerespectarea termenelor. Aceasta nu este o oportunitate de finanțare, ci o obligație cu ceas propriu, care curge indiferent dacă apelul 1.4 se deschide în octombrie 2026 sau mai târziu.

În același registru al obligațiilor intră OUG nr. 41/2016, cu cerința de formulare online editabile și informații publicate accesibil, și Legea nr. 179/2022 privind datele deschise. O primărie care își aduce site-ul, formularele și evidențele la zi pe aceste obligații nu face pregătire pentru un apel viitor; face ce îi cere legea acum, iar dosarul de mai târziu pornește de la un punct mai bun.

Construim componenta pe care o cere un asemenea proiect: site conform cerințelor de accesibilitate pentru instituțiile publice, portal cu formulare online și programări, registratură electronică, management de documente, plăți online, integrări cu sistemele existente ale instituției și migrarea evidențelor din fișiere și aplicații vechi. Pentru dosar pregătim specificațiile funcționale, oferta tehnică defalcată pe funcționalități și un deviz care poate fi mapat pe categoriile de cheltuieli din ghid, în ziua în care ghidul le publică.

Nu scriem cererea de finanțare, nu depunem în MySMIS, nu emitem verdicte de eligibilitate și nu evaluăm punctaje. Nu participăm nici la o procedură de achiziție pentru care am redactat noi documentația tehnică.

Limita pe care o spunem înainte, deși ne costă semnături: nu semnăm precontracte de furnizare pentru un apel care nu are ghid publicat, pentru că un precontract construit pe categorii de cheltuieli inexistente devine, la depunere, un document care trebuie refăcut. Și, dacă instituția este o comună fără parteneriat convenit cu județul sau cu municipiul reședință, îi spunem că pe 1.4 nu are cale proprie și că orice începe acum se plătește din bugetul local, fără decontare retroactivă.