Fonduri europene
Brăila: Acțiunea 1.4 a regiunii Sud-Est nu e un apel, ci două — și doar unul se adresează UAT-urilor
Cifra de circa 34,5 milioane de euro care circulă pentru digitalizarea serviciilor publice în Sud-Est nu se regăsește în calendarul oficial. Acolo sunt două apeluri și 49 de milioane.
Prima corectură privește o cifră pe care am publicat-o și noi: pentru digitalizarea serviciilor publice în regiunea Sud-Est nu există un apel de aproximativ 34,5 milioane de euro. Calendarul estimativ al apelurilor PR Sud-Est pentru 2026, în versiunea actualizată în iulie 2026, arată altceva — Acțiunea 1.4 este împărțită în două apeluri necompetitive, cu solicitanți complet diferiți. Primul are 37.000.000 de euro buget total, din care 31.450.000 de euro contribuție a Uniunii Europene, iar singurul solicitant eligibil trecut în dreptul lui este Serviciul de Telecomunicații Speciale; deschiderea este estimată în septembrie 2026. Al doilea are 12.000.000 de euro, din care 10.200.000 de euro contribuție europeană, se deschide estimativ în octombrie 2026 și are ca solicitanți UAT-urile municipii reședință de județ și UAT-urile județ, plus parteneriate între acestea și parteneriate cu UAT-uri comune. Pentru Brăila, citirea corectă aduce o veste bună și una incomodă. Municipiul Brăila, singurul municipiu al județului și reședința lui, împreună cu UAT Județul Brăila, figurează pe listă. Orașele Ianca, Însurăței și Făurei nu apar ca solicitanți, iar comunele — de la cele de câmpie până la cele din Insula Mare a Brăilei — pot intra exclusiv ca parteneri. Verificat la 30 iulie 2026 în calendarul ADR Sud-Est, unde bugetele apelurilor sunt marcate explicit ca estimative și pot fi modificate.
Hai să vorbim despre proiectul tău
Scrie-ne pe WhatsApp sau trimite un email — vorbești direct cu un programator.
office@northdan.com · +40 752 070 247
Cum te ajutăm cu componenta software
Un proiect construit pe lista de solicitanți, nu pe zvon
Verificăm întâi dacă instituția figurează în dreptul apelului. Pe 1.4, un oraș brăilean și o comună au rute diferite, iar planul trebuie să reflecte asta.
Arhitectură care supraviețuiește schimbării de sursă
Fundația arată la fel indiferent cine o plătește. O construim modular, ca partea finanțată ulterior să se adauge, nu să înlocuiască ce există.
Caiet de sarcini care nu blochează concurența
Scriem cerințe funcționale verificabile, nu specificații croite pe un produs. O contestație întârzie proiectul mai mult decât orice problemă tehnică.
Ruta reală pentru o comună brăileană: parteneriatul
Pe apelul de 12.000.000 de euro, o comună nu depune. Poate intra doar ca partener într-un proiect condus de UAT Județul Brăila sau de municipiul Brăila, iar calendarul menționează explicit parteneriatele cu UAT-uri comune ca formă admisă. Partenerul nu semnează cererea, dar negociază înainte de depunere ce servicii ale lui intră în proiect, ce date se migrează și cine operează sistemul după recepție.
Documentul care contează în această fază nu e o cerere de finanțare, ci acordul de parteneriat și lista de servicii pe care comuna vrea să le vadă acoperite.
Apel necompetitiv nu înseamnă apel garantat
Necompetitiv înseamnă că proiectele nu se clasează pe punctaj unele împotriva altora, ci se verifică față de criteriile din ghid. Nu înseamnă buget nelimitat și nici depunere formală: rămân condițiile de eligibilitate, indicatorii și evaluarea tehnică și financiară. Consecința pentru bugetul local: până la publicarea ghidului nu există sume pe UAT, nu există procent de cofinanțare confirmat și nu există listă finală de cheltuieli eligibile.
Plafonul național, spus corect
Despre programul național DigiLocal circulă în continuare formularea de grant garantat. Normele lui metodologice spun altceva: finanțarea este în cuantum de maxim, inclusiv TVA — 175.000 de lei pentru o primărie de municipiu, 75.000 pentru o comună — adică un plafon din care TVA-ul se scade, nu o sumă care se primește. Tot ele adaugă restricția care schimbă structura oricărui deviz: hardware-ul nu se finanțează în proporție mai mare de 30% din cuantumul finanțării acordate, deci minimum 70% merge către software, licențe, integrare și servicii. În plus, pagina oficială a programului precizează că finanțarea nu acoperă cheltuielile de consultanță.
Cât despre stadiul programului, nu îl putem declara nici deschis, nici încheiat: actul care l-a instituit îl fixează pe 2024-2025, ultima fereastră documentată s-a închis la 25 septembrie 2024, iar platforma dedicată nu răspunde. Până la un răspuns de la autoritate, nu are ce căuta într-o proiecție de buget local.
Ce livrăm la Brăila și ce refuzăm să facturăm
Livrăm componenta software: portal cu formulare online, registratură electronică, management de documente, integrarea plăților și migrarea datelor, plus documentația tehnică pentru recepție și decont. Achiziția o organizează instituția, conform propriilor proceduri.
Nu facturăm pregătirea unui dosar pentru un apel al cărui ghid nu e publicat, deși ar fi cea mai ușoară factură a verii. Un deviz construit pe presupuneri despre cheltuielile eligibile se rescrie oricum după publicare, iar instituția plătește de două ori aceeași muncă.
Întrebări frecvente
Poate comuna mea din județul Brăila să depună singură pe Acțiunea 1.4?
Nu, potrivit calendarului oficial al apelurilor. Solicitanții eligibili pe apelul de 12.000.000 de euro sunt UAT-urile municipii reședință de județ și UAT-urile județ, plus parteneriatele dintre acestea și parteneriatele cu UAT-uri comune. O comună intră, așadar, exclusiv pe ruta de parteneriat, într-un proiect condus de județ sau de municipiul Brăila. Condițiile exacte ale parteneriatului se stabilesc prin ghidul solicitantului, care nu era publicat la data verificării noastre.
De unde vine cifra de 34,5 milioane de euro pentru digitalizarea serviciilor publice în Sud-Est?
Nu am putut-o regăsi în nicio sursă primară și nu o mai publicăm. Calendarul estimativ al apelurilor PR Sud-Est, în versiunea actualizată în iulie 2026, arată pentru Acțiunea 1.4 două apeluri distincte, de 37.000.000 și respectiv 12.000.000 de euro, deci un total de 49.000.000 de euro, împărțit între doi solicitanți complet diferiți. Cine planifică pe 34,5 milioane planifică pe o cifră fără sursă.
Orașele Ianca, Însurăței și Făurei unde se încadrează?
În lista de solicitanți a celor două apeluri 1.4 nu apar orașele. Acolo sunt trecute UAT-urile municipii reședință de județ, UAT-urile județ, parteneriatele dintre acestea și parteneriatele cu UAT-uri comune. Un oraș brăilean are, prin urmare, de urmărit fie o eventuală clarificare din ghidul solicitantului, fie alte linii ale programului regional, fie lucrarea din buget propriu. Nu recomandăm construirea unui plan pe presupunerea că lista se va lărgi.
Ce face municipiul Brăila până se publică ghidul apelului?
Trei lucruri utile și niciunul dintre ele nu depinde de ghid: inventarul sistemelor existente și al datelor care ar trebui migrate, descrierea fluxurilor de servicii publice care generează cele mai multe deplasări la ghișeu și un deviz orientativ pe componenta software, defalcat pe module. Cu acestea pregătite, adaptarea la cerințele ghidului devine o corecție de câteva zile, nu un proiect de la zero.
Pachete pentru acest program
Servicii pentru componenta software
Pagini similare
Resurse conexe
Hai să vorbim despre proiectul tău
Scrie-ne pe WhatsApp sau trimite un email — vorbești direct cu un programator.
office@northdan.com · +40 752 070 247