Realizare site de primărie: structura cerută de lege și modelul publicat de minister

Obligațiile nu stau într-un singur act, iar de aici vin scăpările. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu normele din HG nr. 123/2002 modificate prin HG nr. 830/2022, impune publicarea din oficiu; modelul publicat de minister arată unde ajunge fiecare rubrică pe site: organizare și organigramă, conducere, carieră, declarații de avere și de interese și bilanțuri contabile în secțiunea Despre Primărie, iar solicitarea informațiilor, hotărârile, ședințele consiliului local, bugetul și execuția bugetară, rapoartele și studiile, achizițiile publice și protecția datelor în Informații de Interes Public. Legea nr. 52/2003 adaugă transparența decizională, cu proiectele aflate în dezbatere publică și minutele ședințelor. Codul administrativ cere Monitorul Oficial Local, iar OUG nr. 112/2018 cere accesibilitatea și declarația care o atestă. Modelul enumeră exact aceste acte ca temei al lui, alături de Legea nr. 448/2006 privind drepturile persoanelor cu handicap.

Art. 197 alin. (5) din Codul administrativ cere publicarea în format electronic, în monitorul oficial local organizat potrivit procedurii din anexa nr. 1. Structura obligatorie, așa cum o detaliază modelul publicat de minister, are șase secțiuni: statutul unității administrativ-teritoriale, regulamentele privind procedurile administrative, hotărârile autorității deliberative, dispozițiile autorității executive, documentele și informațiile financiare și alte documente. Fiecare își duce registrele: al hotărârilor și al proiectelor de hotărâri, al dispozițiilor și al proiectelor de dispoziții, al propunerilor și sugestiilor, al refuzurilor de a semna, contrasemna sau aviza, plus minutele ședințelor publice, procesele-verbale și declarațiile de căsătorie. Hotărârile și dispozițiile cu caracter normativ se aduc la cunoștință publică în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect, potrivit art. 198 alin. (2) din Codul administrativ. Termenul se respectă doar dacă publicarea pornește din registratură, nu dintr-un fișier trimis ocazional către cine se ocupă de site.

OUG nr. 112/2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 1105 din 27 decembrie 2018 și aprobată prin Legea nr. 90/2019, se aplică autorităților și instituțiilor publice centrale sau locale, iar standardul de referință este EN 301 549, numit ca atare în art. 5 alin. (5). Termenele de aplicare au trecut demult: 23 septembrie 2019 pentru site-urile publicate după intrarea în vigoare a ordonanței, 23 septembrie 2020 pentru celelalte și 23 iunie 2021 pentru aplicațiile mobile (art. 12). Declarația de accesibilitate se oferă anual, se actualizează în 3 zile de la constatare și se publică în format accesibil, cu explicația părților inaccesibile, un mecanism de feedback cu link către el și o trimitere la procedura organismului de monitorizare; la solicitări se răspunde în 30 de zile (art. 6). Sancțiunile sunt exprimate în puncte: 4–5 pentru nepublicarea declarației, 1–2 pentru neactualizare, 1–5 pentru omiterea cerințelor din caietul de sarcini, 5–10 pentru neîndeplinirea cerințelor de accesibilitate (art. 11). Amenda nu vine din prima: art. 10 alin. (6) cere o notificare prealabilă, cu termen de conformare de cel mult 30 de zile pentru primele două fapte și de 6 luni pentru neîndeplinirea cerințelor de accesibilitate. O bară care mărește fontul și inversează culorile nu ține locul niciuneia dintre ele.

Modelul de identitate vizuală pentru site-urile UAT-urilor, publicat în cadrul programului #DigiLocal, se descrie pe sine drept recomandat, nu obligatoriu — dar coboară la un detaliu pe care un caiet de sarcini obișnuit nu-l atinge. Meniul principal este fixat: Despre Primărie, Informații de Interes Public, Transparență Decizională, Integritate Instituțională, MOL, Anunțuri și butonul Contact sunt marcate ca obligatorii și trebuie ordonate ca în model, alături de câmpul de căutare din antet; Servicii Publice și Comunitate rămân linkuri-umbrelă adaptate fiecărui UAT. Harta de site are trei niveluri: baza de pagini pe care orice site de UAT trebuie să o respecte, structura obligatorie a Monitorului Oficial Local și, la final, serviciile publice și viața comunității. Documentul merge până la execuție: Trebuchet MS pentru text, Trajan Pro rezervat exclusiv denumirii oficiale a instituției, pictograme în format SVG.

Ministerul o spune direct în model — „Toate cererile, formularele, etc trebuie să fie online” — cu șase familii de exemple: solicitări generale, registrul agricol, taxe și impozite, urbanism, asistență socială și relații publice. Concret: cererea către orice compartiment de specialitate, permisul de lucru cu foc, adeverința de rol și cea pentru APIA, certificatul de nomenclatură stradală, certificatul fiscal, declarațiile fiscale pentru clădiri, terenuri și mijloace de transport, certificatul de urbanism, autorizația de construire, ancheta socială și cererea în baza Legii nr. 544/2001. Un PDF pus la descărcare nu rezolvă niciuna: o cerere depusă online primește număr de înregistrare, ajunge la compartimentul competent și își arată stadiul, deci trebuie legată de registratura electronică.

Structura legală stabilește ce se publică; restul ține de ce se poate face acolo. Un site de primărie complet are căutare în conținut și în documentele atașate, arhivă de anunțuri filtrabilă pe categorii și pe an, abonare la anunțuri, petiții și sesizări online cu răspuns urmăribil, programări la audiențe și la stare civilă, consultări publice și chestionare. În spate stau lucrurile care îl țin în viață după recepție: versionarea conținutului cu jurnal de modificări, drepturi de publicare pe compartimente, gestionar de fișiere pentru anexele hotărârilor, sitemap XML, statistici, copii de siguranță automate și exportul conținutului la cerere. Publicarea bilingvă a actelor normative — cerută de art. 198 alin. (3) din Codul administrativ acolo unde o minoritate națională depășește 20% din locuitori la ultimul recensământ — se tratează ca structură de secțiuni, nu cu traducere automată.

Prima întrebare nu e ce construim, ci ce se salvează: hotărârile publicate, arhiva de anunțuri, documentele de interes public și adresele lor web se migrează, tema veche nu. Reconstrucția se justifică atunci când monitorul nu are structura pe secțiuni și registre, când lipsesc declarația de accesibilitate și mecanismul de feedback sau când publicarea depinde de o singură persoană cu acces la server; nu se justifică pentru un site recent și ordonat căruia îi lipsesc doar formularele. Normele #DigiLocal cereau ca un UAT cu pagină existentă să-i migreze formatul la modelul standard, migrarea fiind cheltuială eligibilă (pct. 3.1.3.2), iar lipsa unei pagini securizate, proprii, funcționale bloca finanțarea dacă nu se aloca o parte din sumă creării ei (pct. 7.3).

Achiziția o organizează primăria: are calitatea de autoritate contractantă potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, iar când lucrarea se plătește dintr-un program național regula se repetă explicit — OUG nr. 56/2024, art. 2 alin. (2), pune procedurile de atribuire în sarcina beneficiarului. Conținutul documentației nu este însă liber — art. 9 alin. (3) din OUG nr. 112/2018 cere ca documentațiile pentru achiziția de servicii de realizare sau modificare de site-uri să trateze funcționalitățile de administrare a conținutului care fac posibilă publicarea accesibilă, sesiunile și materialele de instruire dintre livrabilele contractului și responsabilizarea personalului desemnat. Omiterea cerințelor de accesibilitate din caietul de sarcini este ea însăși contravenție, sancționată cu amendă de la 1 la 5 puncte. Restul unui caiet utilizabil: structura monitorului, formularele care trec online, migrarea conținutului cu păstrarea adreselor, exportul datelor, găzduirea și predarea cu proces-verbal.

Canalul dedicat a fost DigiLocal, instituit prin OUG nr. 56/2024. Plafoanele lui erau maximuri, inclusiv TVA: 75.000 lei la comune, 125.000 lei la orașe, 175.000 lei la municipii și sectoare, 250.000 lei la consilii județene și Primăria Capitalei (pct. 8.1). Cu TVA-ul scăzut, plafonul unei comune înseamnă în jur de 63.000 lei de lucrare, iar echipamentele nu puteau depăși 30% din finanțarea acordată (pct. 3.2), deci licențele, dezvoltarea și integrarea rămâneau partea dominantă. Programul a fost prevăzut pentru 2024-2025, ultima fereastră de depunere pe care o putem documenta s-a închis pe 25 septembrie 2024, cu alocare în ordinea înregistrării, și nu am identificat un act care să deschidă o rundă ulterioară; nu afirmăm că a fost anulat, dar nici nu-l prezentăm ca sursă asigurată.

Rolul nostru se oprește unde începe dosarul: construim site-ul, îl legăm de registratură și de plăți, migrăm conținutul și livrăm documentația tehnică, în timp ce cererea de finanțare și raportările rămân la primărie sau la consultantul ei. Instruirea personalului rămâne tot la instituție — Normele o tratau ca cheltuială proprie și condiție eliminatorie (pct. 7.2), deci se planifică, nu se promite. Durata nu se promite nici ea: reperul programului era de maximum 150 de zile de la semnarea contractului (pct. 6.1), iar variabila reală rămâne volumul de conținut de migrat și numărul de formulare care trec online.