GIS de urbanism din PNRR: ce se recepționează de fapt și cine deține datele

Limita administrativă și intravilanul, cu versiunile lor istorice. Parcelarul, preluat din datele cadastrale disponibile, cu numerele cadastrale căutabile. Zonele funcționale din planul urbanistic general, vectorizate ca poligoane, nu scanate ca imagine. Planurile urbanistice zonale și de detaliu aprobate, fiecare cu hotărârea de consiliu local care l-a aprobat atașată. Regulamentul local de urbanism, legat pe zonă, astfel încât indicatorii aplicabili să apară la selectarea parcelei.

Peste ele, straturile de evidență: certificate de urbanism emise, autorizații de construire și de desființare, procese-verbale de recepție la terminarea lucrărilor, sesizări și note de constatare. Acestea transformă harta în instrument de lucru, pentru că ele răspund la întrebarea pe care o pune orice funcționar înainte de a semna: ce s-a mai aprobat aici.

Un test simplu, aplicabil în cinci minute, înainte de orice proces-verbal: alege trei parcele la întâmplare din trei zone diferite și cere-le pe ecran cu zona funcțională, indicatorii și ultima autorizație emisă. Dacă una dintre cele trei nu se rezolvă, sistemul nu este gata, indiferent ce arată demonstrația pregătită.

Proprietatea datelor spațiale este partea de contract care produce efecte peste ani, mult după ce proiectul s-a închis. Trei clauze contează: exportul complet al straturilor în formate deschise, la cerere și fără cost suplimentar; dreptul de a acorda acces unui alt furnizor pentru dezvoltări viitoare; și continuarea funcționării sistemului dacă abonamentul de suport nu se prelungește.

Când preluăm un proiect început de altcineva, prima verificare este tocmai aici, nu în cod: ce licențe există, pe ce durată, cu ce restricții de utilizare și ce se întâmplă la expirare. Sunt situații în care răspunsul corect este că nu se poate continua pe sistemul existent și că e mai ieftin să reconstruiești stratul de date decât să plătești ieșirea din el — iar asta trebuie spus înainte de semnătură, nu după.

În ce livrăm noi, datele și codul rămân la UAT, fără abonament obligatoriu pentru a păstra sistemul funcțional. Suportul se cumpără pentru că e util, nu pentru că altfel se stinge lumina.

Ruta cu status verificabil pentru un UAT este apelul de digitalizare al programului regional din regiunea sa; fiecare dintre cele opt agenții de dezvoltare regională publică propriul calendar, deci verificarea se face pe pagina ADR-ului, nu la nivel național. Pentru comune se adaugă intervenția LEADER, accesibilă prin Grupul de Acțiune Locală, fiecare GAL cu fișa și plafonul lui.

Componentele GIS de bază intrau și în lista de licențe eligibile a programului DigiLocal, care nominalizează explicit platformele de tip GIS. Programul a fost însă încadrat prin OUG nr. 56/2024 în perioada 2024-2025, fereastra de depunere s-a închis pe 25 septembrie 2024 și platforma de înregistrare nu mai răspunde, deci nu poate fi prezentat ca rută disponibilă. Nu afirmăm nici că nu revine.

Există și un motiv care nu ține de finanțare. Legea nr. 242/2022 obligă autoritățile publice să asigure interconectarea și schimbul de date și să instituie un registru de bază integrat cu Platforma națională de interoperabilitate în maximum 18 luni de la punerea acesteia în funcțiune, iar art. 22 atașează răspundere contravențională nerespectării termenelor. Un strat de date urbane structurat corect este pasul care face acea obligație realizabilă; un geoportal fără date nu ajută la nimic acolo.

Facem aplicația, integrările, rapoartele și încărcarea datelor, inclusiv georeferențierea planurilor scanate și vectorizarea zonelor funcționale, cu instruire pe fluxul real al compartimentului de urbanism, nu pe un scenariu de demonstrație.

Nu facem măsurători cadastrale și nu producem documentații de intabulare — acelea sunt lucrări de specialitate ale unei persoane autorizate ANCPI, iar un furnizor de software care le promite depășește propria competență. Nu certificăm exactitatea juridică a limitelor de proprietate: reprezentăm datele primite, cu sursa și data lor. Și nu scriem cererea de finanțare, nu depunem dosarul și nu promitem punctaje sau aprobări.