Submăsura 6.4 PNDR — intensitatea de 90%, plafonul de minimis și ce a rămas din ea

Trei limite lucrau simultan pe această submăsură. Prima era intensitatea: sprijinul nerambursabil acoperea maximum 90% din costul total al proiectului, restul rămânând în sarcina beneficiarului. A doua era plafonul absolut: 200.000 de euro pe beneficiar, calculat pe 3 ani fiscali. A treia era regula de cumul din Regulamentul nr. 1407/2013 privind ajutorul de minimis, care nu se aplică unui singur proiect, ci tuturor ajutoarelor de acest tip primite în fereastra respectivă.

Ordinea în care se verificau conta. Un proiect putea respecta intensitatea și totuși să depășească plafonul, dacă firma mai primise minimis pe altă linie. De aceea, pe orice schemă de minimis, primul calcul nu este bugetul proiectului, ci istoricul ajutoarelor firmei.

Diferența până la 100% din costul proiectului era cofinanțare privată. Setul publicat de AFIR conținea pentru asta un document dedicat, angajamentul privind utilizarea cofinanțării private — un detaliu tehnic care spune mult despre cum era evaluată linia: capacitatea de a duce partea proprie se demonstra, nu se declara în treacăt.

Pentru bugetul de software consecința este directă. Într-un proiect de 150.000 de euro, aproximativ 15.000 de euro trebuiau acoperiți din surse proprii, iar componenta digitală concura pentru acei bani cu utilajele, amenajările și mijloacele de transport. Un deviz software realist, împărțit pe etape, se apără mult mai ușor decât o sumă globală.

Spre deosebire de 6.2, unde documentul central era planul de afaceri, pe 6.4 anexa 2 era studiul de fezabilitate. Diferența nu este birocratică: un studiu de fezabilitate cere descrierea tehnică a investiției, justificarea dimensionării și estimări de cost care rezistă la verificare, nu o narațiune despre piață.

Acolo își găsea locul componenta digitală — sistemul de rezervări al unei pensiuni, aplicația de programări a unui service, magazinul online al unui mic producător — descrisă ca funcționalități, interfețe și volume, nu ca titlu de cheltuială. Recomandarea noastră a rămas aceeași și pe liniile actuale: specificația software se redactează de furnizor și se anexează, nu se improvizează în corpul documentului.

Versiunea anterioară a acestei pagini prezenta intervenția DR-29 ca fiind continuarea directă a submăsurii 6.4, cu sprijin tot de până la 200.000 de euro. Am retras afirmația. La 30 iulie 2026, adresa de detaliu corespunzătoare de pe portalul AFIR returnează eroare, iar în lista intervențiilor de investiții verificate în aceeași zi — DR 15, DR 16, DR 19, DR 20, DR 22, DR 23, DR 25, DR 26, DR 27, DR 28, DR 30, DR 33 și submăsura 4.1 — nu apare un echivalent al liniei pentru activități neagricole.

Formularea corectă este deci aceasta: nu am putut confirma un succesor național sub un cod dedicat. Cine caută o rută astăzi are două lucruri de verificat, ambele la sursă — nomenclatorul curent de intervenții publicat de AFIR și strategia Grupului de Acțiune Locală de care aparține localitatea, pentru că apelurile LEADER își stabilesc local condițiile și plafoanele.

Preferăm o pagină care spune ce nu știe uneia care propagă un cod plauzibil. O firmă care își construiește planul pe o intervenție inexistentă pierde un sezon întreg de pregătire.

Northdan Soft este furnizor de software, nu consultant de fonduri. Nu redactăm cererea de finanțare, nu întocmim studiul de fezabilitate, nu evaluăm eligibilitatea firmei și nu promitem aprobarea niciunui proiect. Nu emitem nici oferte care să completeze artificial un dosar: pe schemele de investiții, ofertele suspecte de formalism sunt exact ce caută evaluatorii.

Ce livrăm este mai îngust și mai util: specificația funcțională a componentei digitale, oferta tehnică datată, devizul defalcat pe categorii de cheltuieli, implementarea și documentele de recepție cerute la decont. Pentru un proiect rural asta înseamnă, de obicei, site sau magazin online, un sistem de comenzi ori de rezervări și integrările cu evidența financiară.