PNRR I17, apelul 2 — bibliotecile ca hub-uri de competențe digitale: cifrele reale ale unui apel închis

Ghidul enumeră șase configurații. Unitățile administrativ-teritoriale la nivel de județ sau parteneriate formate din acestea. Consorții în care UAT-ul județean este lider, alături de bibliotecile județene, municipale, orășenești sau rurale din județ, autorități publice locale și organizații neguvernamentale. Parteneriate conduse de biblioteca județeană, împreună cu biblioteci municipale, orășenești sau rurale, cu acordul UAT-ului județean. Parteneriate între biblioteca județeană, ca lider, și autoritățile publice locale. Biblioteci municipale, orășenești sau rurale în calitate de lider, cu acordul sau în parteneriat cu autoritățile publice locale. Și, în fine, autoritățile publice locale ca lider, pentru bibliotecile de pe raza unității administrativ-teritoriale.

Consecința practică pentru o comună este exact opusul a ceea ce afirmam anterior: primăria putea fi lider de proiect, iar biblioteca comunală putea fi lider la rândul ei, cu acordul primăriei. Organizațiile neguvernamentale apar în toate configurațiile ca partener, nu ca solicitant unic.

Un detaliu de nomenclatură care a produs confuzii la depunere: potrivit art. 27 alin. (3) din Legea bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002, bibliotecile județene îndeplinesc și rolul de biblioteci municipale în municipiul reședință de județ. O singură instituție putea intra deci în proiect sub două calități.

Bugetul apelului 2 a fost de 16.797.481,70 euro, respectiv 83.013.154,56 lei fără TVA, la cursul InforEuro de 1 euro egal 4,942 lei folosit de ghid, finanțare PNRR. Din acest total, contribuția la tranziția digitală, în sensul Regulamentului 241/2021, a fost de 9.528.449 de euro. TVA-ul aferent cheltuielilor eligibile nu a fost eligibil din PNRR și a fost asigurat din bugetul de stat.

Plafonul per proiect a fost de 281.000 de euro, adică 1.388.702 lei, pentru pachetul celor trei obiective obligatorii. Peste țintele minime se acordau suplimente clare: 126.000 de euro, respectiv 622.692 lei, pentru fiecare bibliotecă rurală, orășenească sau municipală renovată, modernizată și echipată ca hub, și 10.000 de euro, respectiv 49.420 lei, pentru fiecare bibliotecă suplimentară la care se achiziționau sau modernizau echipamente informatice.

Ghidul solicitantului a fost aprobat prin OMCID nr. 21301/30.10.2023 și modificat succesiv prin OMCID nr. 20373/31.01.2024, OMCID nr. 20595/04.04.2024, OMCID nr. 21268/30.07.2024 și Ordinul nr. 1019/10.04.2025. Apelul a fost lansat la 31 octombrie 2023, ora 09:00, în platforma proiecte.pnrr.gov.ro, ca apel necompetitiv cu termen limită de depunere.

Calendarul final, stabilit prin ordinul din 30 iulie 2024, prevede: depunerea proiectelor până la 2 septembrie 2024, ora 17:00; evaluarea, selecția și contractarea până la 2 decembrie 2024; implementarea între 2 septembrie 2024 și 30 iunie 2026, această ultimă dată fiind termenul limită pentru finalizarea activității de formare.

Merită spus ce se schimbase: o versiune anterioară a calendarului fixase depunerea la 31 iulie 2024, ora 12:00, iar acea dată încă apare în rezumate publicate online. Termenul real, valabil la închidere, a fost 2 septembrie 2024, ora 17:00.

La nivelul întregului apel, obiectivele erau numerice: 60 de biblioteci rurale, municipale sau orășenești renovate și echipate ca hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale, schimbarea sau modernizarea echipamentelor informatice în 650 de biblioteci și dezvoltarea competențelor de bază pentru 65.000 de cetățeni din comunități defavorizate.

Competențele vizate sunt enumerate explicit în ghid și sunt mai largi decât se presupune de obicei: alfabetizarea digitală, comunicarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținut digital, securitatea digitală și educația antreprenorială digitală. Obiectivul general declarat a fost îmbunătățirea competențelor digitale de bază ale comunităților cu acces limitat la formare digitală și ale grupurilor marginalizate.

Cele trei obiective obligatorii sunt renovare, echipamente informatice și formare. Nu există printre ele o linie pentru o platformă software dezvoltată la comandă, iar un furnizor care ar fi prezentat un asemenea proiect ca fiind miezul apelului ar fi vândut în afara obiectivelor. Spunem asta știind că ne scoate din cea mai mare parte a bugetului: pe I17, partea de dezvoltare software a fost, prin construcție, marginală.

Rolul onest al unui furnizor de software rămâne îngust și real: componentele care fac hub-ul utilizabil după inaugurare — catalog online consultabil, programare la cursuri și la calculatoarele publice, pagini de eveniment, integrarea echipamentelor în sisteme care nu mor odată cu proiectul. Northdan Soft nu este consultant de fonduri și nu evaluează eligibilitatea unei instituții: livrăm partea tehnică, cu specificație, ofertă și documente de recepție.

Termenul limită de implementare a trecut la 30 iunie 2026, deci un proiect I17 nu mai este un șantier, ci un serviciu public în funcțiune. Mentenanța, găzduirea și dezvoltarea incrementală devin linii bugetare locale, iar documentația tehnică se păstrează la nivelul cerut de monitorizarea post-implementare.