Orașul, plafonul de 125.000 lei cu TVA: cât software însemna și ce rute mai are

Prima corecție este taxa. Cifra din norme conține TVA-ul, iar la cota standard de 19% aplicabilă în 2024 dintr-un plafon de 125.000 de lei rămâneau în jur de 105.000 de lei de lucrare efectivă. A doua corecție este limita de dotare: normele nu finanțau cheltuieli cu echipamente hardware, ca și componentă a unui sistem informatic, în proporție mai mare de 30% din cuantumul finanțării acordate. La plafonul complet asta însemna cel mult 37.500 de lei echipamente și minimum 87.500 de lei pentru licențe, integrare și servicii.

A treia corecție ține de natura sumei. Finanțarea acoperea 100% din cheltuielile eligibile, dar numai în limita cuantumului stabilit pentru categorie, iar diferența se suporta de beneficiar din fonduri proprii, potrivit pct. 8.2. Un oraș care își dorea și portal, și registratură, și plăți, și urbanism digital nu greșea în alegeri: greșea dacă presupunea că plafonul le acoperă pe toate.

La câteva sute de cereri pe lună, ordinea corectă nu începe cu vitrina. Începe cu registratura electronică și managementul documentelor, pentru că ele fixează numărul de înregistrare, traseul între compartimente și termenul de răspuns — adică exact ce se pierde astăzi pe hârtie. Urmează formularele online pentru cererile cel mai des depuse și programările la ghișeu, care mută vârfurile de trafic din sala de așteptare în calendar. Plata taxelor prin platforma națională vine după, pentru că are dependențe externe și un termen propriu.

Lista de cheltuieli a programului confirma această ordine, nu doar bunul-simț operațional: normele numeau explicit, printre licențele eligibile, sistemul integrat de servicii publice, platformele pentru managementul documentelor și al arhivelor, programările online, funcționarul public virtual de tip voce sau text, platformele de tip GIS și licențele de securitate cibernetică. Serviciile eligibile acopereau integrarea cu sistemele autorităților publice centrale și europene și realizarea paginii de internet pe modelul standard publicat de minister, migrarea unui site existent la acel model fiind ea însăși decontabilă.

Ce nu intra niciodată: instruirea personalului tehnic, exclusă de la finanțare și, în același timp, condiție eliminatorie pe care instituția trebuia să o asigure pe cheltuiala proprie; consultanța, pe care pagina oficială a programului o scoate explicit dintre cheltuielile acoperite; și găzduirea în cloud public sau transmisia de date dincolo de un an, deși sustenabilitatea se declara pe minimum trei ani.

Normele descriu la pct. 9.1.1 o depunere continuă de la lansarea competiției până la epuizarea fondurilor alocate, în două etape distincte: întâi înregistrarea intenției de depunere, în urma căreia deponentul primea un număr de înregistrare, apoi încărcarea documentației complete pe platforma de depunere. Alocarea urma ordinea cronologică a acelor numere.

De aici vine cea mai răspândită neînțelegere despre program, pe care o corectăm și noi după ce am publicat-o greșit: depunere continuă nu înseamnă fără termen. Înseamnă că termenul real este momentul în care banii se termină, iar în 2024 intervalul efectiv de încărcare a documentelor a fost de șase zile. Eligibilitatea se verifica pe criterii de tip da sau nu, fără punctaje, dar cu competiție — cine se înregistra mai devreme avea prioritate în ordinea de finanțare.

Prima verificare se face pe calendarul agenției de dezvoltare a regiunii, pentru că lista solicitanților eligibili se scrie apel cu apel și nu se transferă prin analogie. Așa arată o listă favorabilă unui oraș: apelul 2.1.1 „Comunități digitale pentru o regiune inteligentă – soluții digitale”, cod MySMIS PRC/444/PRC_P2/OP1, din Programul Regional Centru, a avut ca solicitanți eligibili unitățile administrativ-teritoriale oraș, municipiu și comună de pe teritoriul regiunii — Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu — plus unitățile administrativ-teritoriale județ și parteneriatele dintre oricare dintre ele, cu finanțare nerambursabilă între 15.000 și 500.000 de euro dintr-un buget de apel de 44.799.363 de euro. Acolo un oraș depunea singur, fără să depindă de județ. Detaliul care rupe tiparul național: printre activitățile conexe eligibile figurau și serviciile de consultanță pentru elaborarea cererii de finanțare — exact linia pe care programul național de digitalizare locală o refuză.

Contra-exemplul are aceeași greutate și vine din altă regiune. În calendarul Programului Regional Sud-Est, versiunea din 15 iulie 2026, cele două apeluri necompetitive ale Acțiunii 1.4 au ca solicitanți eligibili Serviciul de Telecomunicații Speciale, respectiv unitățile administrativ-teritoriale județ și municipiile reședință de județ, cu parteneriatele aferente. Orașul nu apare în niciuna dintre liste. Aceeași temă, două regiuni, două răspunsuri opuse la aceeași întrebare.

Niciunul dintre cele două exemple nu este o fereastră deschisă azi: apelul din Centru este afișat de agenție cu stadiul inactiv, iar depunerea a durat între 20 august 2024, ora 12:00, și 20 februarie 2025, ora 12:00. Utilitatea lor nu e să arate unde sunt banii, ci să mute întrebarea de la dacă regiunea finanțează digitalizare la dacă orașul figurează printre solicitanții eligibili ai apelului. Răspunsul se citește la zi, în calendarul propriei agenții și în ghidul apelului.

Restul hărții, pe scurt. Intervenția LEADER se accesează prin grupul de acțiune locală de care aparține teritoriul, iar dacă un oraș este eligibil se stabilește în fișa acelui grup, nu la nivel național. PNRR C10 Fondul Local nu mai primește cereri noi, deci acolo lucrează doar beneficiarii cu contract semnat. POCIDIF nu este o rută pentru administrația locală: banii lui pentru sectorul public merg către autorități și instituții publice centrale și entități nominalizate, iar o primărie de oraș nu este solicitant eligibil nicăieri în program.

Construim site-ul instituției și migrarea celui existent, registratura electronică legată de managementul documentelor, formularele și programările online, plata taxelor cu interconectarea la platformele naționale, plus migrarea datelor din sistemele vechi și documentația tehnică cerută la decont. Northdan Soft este furnizor de software: cererea de finanțare, depunerea și relația cu autoritatea rămân la instituție sau la consultantul ei, iar aprobări sau punctaje nu promitem în nicio formă.

Două limite pe care le enunțăm chiar dacă ne costă contracte. Nu punem instruirea personalului ca linie eligibilă într-un deviz, deși este ușor de vândut și apare frecvent în oferte concurente, pentru că normele o exclud explicit de la finanțare. Și nu emitem oferte formulate ca și cum DigiLocal ar fi deschis: pe această rută, primul lucru pe care îl spunem unei primării este că nu există temei publicat pentru 2026, chiar dacă răspunsul închide discuția pe loc.

A treia limită nu ne aparține: achiziția o organizează și o derulează instituția, iar valoarea serviciilor contractate trebuie să se încadreze în valoarea de piață. Putem participa la definirea tehnică a proiectului și să nu fim noi cei care îl livrează.