Interreg și digitalizarea: ce finanțează fiecare program și ce status are

Interreg VI-A România-Ungaria: închis, cu proiectele în implementare. Programul a selectat trei dintre cele cinci obiective de politică ale coeziunii — o Europă mai verde, o Europă mai socială și o guvernanță mai bună a cooperării — iar obiectivul care găzduiește digitalizarea nu este între ele. Lista operațiunilor, actualizată în februarie 2026, conține 87 de proiecte contractate, cu 168.541.054,05 euro buget total și 128.503.527,31 euro finanțare europeană, pe opt obiective specifice dintre care niciunul digital. Aria eligibilă din România: Arad, Bihor, Satu Mare, Timiș.

Interreg IPA România-Serbia: închis, cu proiectele în implementare. Raportul de stare al programului, cu data de 8 mai 2026, arată trei apeluri, 139 de proiecte depuse și 40 contractate, o valoare contractată de 96,14 milioane de euro și o rată de selecție de 109,6%. Al doilea apel, de 10,3 milioane de euro, din care 8,8 milioane fonduri IPA, a fost deschis exclusiv pentru prioritatea de mediu și management al riscurilor, deci obiectivele care numesc IT-ul au fost accesibile în primul apel. La verificare nu era anunțat un apel nou. Aria eligibilă din România: Timiș, Caraș-Severin, Mehedinți.

Programul Regiunea Dunării: închis, cu evaluarea și contractarea în curs. Al treilea apel s-a închis pe 15 decembrie 2025, ora 14:00 CET, iar pe 21 mai 2026 programul a anunțat că, din cauza numărului mare de aplicații, data estimată de start a proiectelor este 1 decembrie 2026, cu un calendar prevăzut la 28 de luni — pagina apelului afișa încă estimarea inițială, deci data corectă este cea din anunț. Un al patrulea apel nu era listat la verificare. Programul reunește nouă state membre și cinci state din afara Uniunii, iar acoperirea pentru România este națională.

URBACT IV: un singur apel deschis la verificare, cu poartă îngustă pentru România. Pagina oficială de oportunități, editată la 18 iunie 2026, anunța acceleratorul pentru orașele din Ucraina și Republica Moldova, cu depunere până la 16 iulie 2026 și derulare din noiembrie 2026 până în mai 2028; singura cale de intrare pentru un oraș din România era locul de oraș european experimentat, gazdă de vizite de studiu. Rămâne permanent deschis apelul pentru rezervorul de experți. Pentru următorul apel general de rețele nu există dată publicată.

La Interreg nu se depune singur. Parteneriatul transfrontalier sau transnațional este condiție de bază, cu principiul beneficiarului lider, iar componenta digitală se finanțează doar acolo unde servește tema programului și este folosită efectiv în comun. Testul practic, aplicat înainte de orice discuție tehnică: dacă sistemul poate funcționa util și în lipsa partenerului străin, proiectul nu este transfrontalier, ci o achiziție internă îmbrăcată într-un consorțiu.

Al doilea filtru este calendarul. Apelurile sunt rare, una-două ferestre pe ciclu de programare, iar între ele nu se depune nimic — deci perioada dintre apeluri este cea în care se construiește parteneriatul și se pregătesc specificațiile tehnice, nu timp mort.

Al treilea filtru este pragul bugetar, acolo unde programul îl impune. Interreg IPA România-Serbia cere ca proiectele să dedice minimum 50% din buget activităților de investiție, iar enumerarea oficială a acestor activități include explicit software-ul printre activele care contează. Un proiect construit din întâlniri, studii și instruire nu trece pragul; unul în care platforma este achiziționată ca activ necorporal contribuie la el.

România-Ungaria: nu există. Digitalizarea nu are obiectiv propriu, iar registrul de operațiuni o confirmă cifric — niciun proiect contractat pe o temă digitală. Culoarele în care tehnologia a găsit totuși bani sunt sănătatea, cu 11 proiecte, și cultura și turismul sustenabil, cu 15, unde componenta IT intră ca instrument al temei.

România-Serbia: cea mai explicită formulare pro-IT dintr-un program de graniță al României. Obiectivul specific 2.1 listează investițiile în soluții IT comune pentru educația și formarea online; obiectivul 2.2 numește digitalizarea în sănătate și echipamentele pentru telemedicină; iar prioritatea dedicată managementului frontierei include soluții inovatoare cu tehnologii de ultimă generație și sisteme IT de mare anvergură pentru interoperabilitate, securitate și reducerea timpilor de așteptare.

Regiunea Dunării: obiectivul specific 1.1 numește digitalizarea și inteligența artificială în medicină, analiza seturilor mari de date medicale și integrarea soluțiilor de tip oraș și regiune inteligentă. Detaliul care schimbă felul în care se scrie o propunere: apelul al treilea nu a inclus obiectivul 1.1, iar tema de inteligență artificială a fost accesibilă sub obiectivul 1.2, formulat ca dezvoltare de competențe — se finanțează competența și instrumentul care o susține, nu produsul inovativ. Obiectivul 3.2 acoperă educația digitală și la distanță.

URBACT: nu finanțează investiția. Sprijinul acoperă schimbul de experiență — doi ani de lucru în rețea, un expert principal, experți ad-hoc, metodologie — fără linie de buget pentru achiziția unei platforme sau a unei licențe. Util înainte de investiție, nu în locul ei.

România-Ungaria formulează sprijinul ca până la 80% din bugetul proiectului, iar cuvintele care contează sunt până la: 78 din cele 87 de proiecte contractate au rata Uniunii fixată la 80%, celelalte nouă între 64% și 78%. Regiunea Dunării acordă până la 80%, restul din resurse proprii sau dintr-o contribuție externă ori de stat, planificată la nivel de partener, nu de consorțiu. România-Serbia are cea mai favorabilă structură pentru un partener român: 85% fonduri IPA III, 13% buget de stat, 2% contribuție proprie, în timp ce partenerii sârbi acoperă 15%. Rata reală se citește din contractul propriu, nu din regula generală.

România participă la mai multe programe de cooperare teritorială decât cele patru de mai sus — transfrontaliere la granițele cu Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina, plus programe interregionale. Nu avem fișe pentru ele pentru că nu am verificat la sursă statusul și cifrele lor la data acestei actualizări, iar regula este că nu publicăm ce nu am citit pe pagina oficială. Lipsa unei fișe nu înseamnă lipsa programului: informația se ia direct de la el. Aceeași regulă explică absența unui tabel cu sume pe județ — alocările Interreg se fac pe apel și pe prioritate, nu pe unitate administrativă.

Livrăm partenerului român componenta tehnică: specificațiile pachetului de lucru, oferta tehnică și devizul pe categorii de cheltuieli eligibile, dezvoltarea, integrările cu sistemele fiecărui partener, interfețele multilingve, migrarea datelor și documentația cerută la verificarea cheltuielilor și la raportarea către secretariatul comun.

Nu scriem cererea de finanțare, nu completăm formularul în sistemul electronic al programului, nu căutăm parteneri în celelalte state, nu negociem acordul de parteneriat și nu emitem verdicte de eligibilitate sau estimări ale șanselor de aprobare. O firmă privată nu este beneficiar în aceste programe: furnizorul este contractat de partenerul public prin propria lui procedură de achiziție.

De aici vine limita care ne costă cel mai mult și pe care o spunem la prima discuție. Putem lucra săptămâni la arhitectura unei componente, la specificații și la estimarea de cost, iar procedura de achiziție a partenerului poate atribui contractul altcuiva. Este regula programului, nu o excepție.