Fonduri nerambursabile pentru software: achiziție sau rezultat al proiectului

Aici software-ul servește operațiunea firmei: gestiune, CRM, magazin online, automatizări, licențe și configurarea lor. Programul-gazdă decide plafonul liniei, iar acesta poate fi mult sub prețul unei soluții la comandă — verificarea lui înainte de alegerea furnizorului evită situația clasică în care bugetul eligibil acoperă altceva decât s-a semnat.

Categoriile se scriu separat: dezvoltarea sau licența, configurarea, migrarea datelor vechi, integrările, instruirea și, unde ghidul o permite, mentenanța pe perioada de implementare. Recurentul de după implementare cade de regulă în afara bugetului eligibil, iar tratamentul TVA-ului diferă de la program la program.

POCIDIF Acțiunea 2.1 nu finanțează digitalizarea internă, ci dezvoltarea unui produs, serviciu sau aplicație inovativă dusă pe piață. Solicitanții trebuie să aibă autorizate, la depunere, coduri CAEN din lista obligatorie a apelului, care acoperă atât editarea și realizarea de software, cât și fabricația de componente și echipamente electronice. Bugetul apelului este de 48.813.278 de euro, iar implementarea durează cel mult 24 de luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2029.

La final se demonstrează rezultate: un produs inovativ realizat și trei dovezi de comercializare, care pot fi contracte încheiate sau facturi — ghidul exclude explicit proformele și acordurile. Se adaugă performanța investiției, care trebuie să depășească 0,5 și se măsoară la finalul celor trei ani de durabilitate.

Pe proiectele cu rezultat software, o pondere a cheltuielilor hardware mai mare de 20% din valoarea totală eligibilă aduce zero puncte la criteriul de buget. Aceeași grilă penalizează imprecizia devizului: cheltuieli declarate neeligibile peste 15% din cele solicitate înseamnă zero puncte, între 10% și 15% cinci puncte, iar sub 10% zece puncte.

Justificarea prețului cere minimum două oferte datate și semnate pentru fiecare cheltuială eligibilă, cu studii de piață sau analize de preț; sunt acceptate și capturi de pe site-urile oficiale ale companiilor de profil, dacă poartă data ofertei și identificarea firmei. Cheltuielile pentru care există suspiciuni de oferte formale între solicitant și ofertanți, sau cu entitatea care a întocmit documentația de depunere, sunt declarate neeligibile.

O linie pe care puțini o anticipează: auditul tehnic. Ghidul cere ca raportul să fie întocmit de un auditor cu o certificare recunoscută internațional în audit IT sau securitatea informației, de tipul CISA, CISM sau CISSP. Auditul acoperă securitatea aplicației, testarea nivelului de securitate și protecția datelor.

Oferta tehnică: perimetrul funcțional pe module, arhitectura și integrările, datele migrate, rolurile, criteriile de recepție, garanția și graficul pe etape. Devizul: aceleași elemente cu preț pe fiecare, folosind denumirile de categorii din ghid. La decont: proces-verbal de recepție pe etapă, factură, raport de activitate și dovezi de funcționare.

Orientativ, o automatizare mică se încadrează între 3.000 și 10.000 de euro, o aplicație de business între 15.000 și 60.000 de euro, iar o platformă complexă pornește de la 60.000 de euro; la aplicații web, banda uzuală este 5.000–15.000 de euro simplă și 15.000–50.000 de euro cu integrări. Ghidurile noastre publice de prețuri, datate, pot fi folosite ca sursă de comparație.

Nu scriem cereri de finanțare, nu depunem dosare, nu promitem aprobarea și nu confirmăm încadrarea unei cheltuieli. Nu emitem oferte de complezență, iar motivul nu este doar etic: ghidul penalizează explicit ofertele suspectate de a fi formale. Limita care ne costă: pe proiectele de inovare nu ne putem contracta ca echipă tehnică integrală, pentru că externalizarea integrală a activităților tehnice nu este admisă, iar minimum 20% din asistența alocată activității de bază trebuie să revină personalului propriu al beneficiarului.