Al doilea apel de digitalizare al Regiunii Centru: 14.113.032 de euro, pentru firme cu activitate în afara domeniului TIC

Tipurile de investiții eligibile din fișa de prezentare sunt cinci. Adoptarea tehnologiilor digitale pentru îmbunătățirea proceselor interne existente — gestiunea materiilor prime, a producției, calitatea serviciilor, interacțiunea cu clienții, logistica — cu exemple numite: RPA, CRM, PLM, ERP, sisteme VR și AR, colectarea datelor prin IoT și utilizarea lor în linii de producție automatizate. Dezvoltarea de soluții cu inteligență artificială. Dezvoltarea comunicării digitale cu furnizorii și clienții, cu e-facturarea dată ca exemplu. Auditul maturității digitale. Instruirea angajaților în utilizarea instrumentelor achiziționate.

Un detaliu care lipsește din majoritatea programelor și care schimbă modul de bugetare: adoptarea tehnologiilor digitale se poate realiza inclusiv prin achiziția de licențe software temporare, pe bază de abonament sau subscripție plătită unui furnizor, pentru o perioadă determinată. Cu alte cuvinte, soluțiile de tip SaaS sunt eligibile, nu doar licențele perpetue.

Regula de structură a proiectului este la fel de importantă: proiectul trebuie să cuprindă obligatoriu investiții în active necorporale finanțabile prin ajutor de minimis, iar includerea activelor corporale este opțională și se acceptă doar în măsura în care acestea se integrează și sunt necesare în planul de digitalizare al solicitantului. Software-ul este, deci, coloana proiectului; echipamentul, o anexă justificată.

Fișa formulează o așteptare care se traduce direct în punctaj: în urma implementării, solicitantul ar trebui să întrunească cât mai multe criterii de intensitate digitală, conform Indexului de Intensitate Digitală care stă la baza calculului DESI. Intensitatea digitală avansată se atinge, potrivit aceluiași document, de întreprinderile care utilizează cel puțin 7 din cele 12 tehnologii listate.

Lista este surprinzător de accesibilă: peste 50% dintre angajați folosesc calculatoare cu acces la internet în scopuri de afaceri; există specialiști IT în firmă; conexiunea fixă are cel puțin 30 Mb/s la download; firma asigură dispozitive mobile cu internet pentru peste 20% dintre angajați; deține un site; site-ul are funcții avansate, precum liste de preț, personalizarea online a produsului sau urmărirea stadiului comenzilor; site-ul trimite către profilurile din rețelele sociale; firma cumpără servicii cloud; emite facturi electronice procesabile automat; plătește publicitate online; are vânzări prin comerț electronic de cel puțin 1% din cifra de afaceri; are vânzări online către consumatori privați de peste 10% din totalul vânzărilor online.

Consecința pentru construcția proiectului este clară: un proiect care bifează mai multe criterii diferite — de pildă magazin online plus facturare electronică plus cloud plus site cu funcții avansate — arată mai bine decât unul care concentrează tot bugetul într-o singură achiziție.

Apelul 1 al aceleiași acțiuni, cod PRC/172/PRC_P2/OP1, cu depunere între 15 decembrie 2023 și 15 iulie 2024 și o alocare de 32.014.709 euro, a strâns 204 cereri. Din ele, 78 au fost respinse sau retrase, iar 126 au ajuns la contract semnat, cu 88.865.715,47 lei finanțare nerambursabilă. Gradul de acoperire a alocării, calculat de autoritate în situația proiectelor depuse la 27 iulie 2026, este 55,92%.

Mai mult de o treime dintre aplicanții primei runde nu au trecut, iar aproape jumătate din alocare a rămas neangajată. Autoritatea nu a publicat o motivare a celui de-al doilea apel, așa că nu îi atribuim una; observăm doar că ordinul de mărime al alocării anunțate acum, 14.113.032 de euro, este apropiat de diferența rămasă neangajată în runda întâi.

Lista de operațiuni selectate publicată la 15 iulie 2026 arată și cum au arătat proiectele câștigătoare din prima rundă: 126 de proiecte, cu o finanțare nerambursabilă mediană de 734.257 de lei și un maxim de 992.820 de lei, adică fix la plafonul de 200.000 de euro. Distribuția nu este însă lipită de plafon: un sfert dintre proiecte au rămas sub 514.605 lei, iar un sfert au depășit 964.895 lei. Pe județe domină Brașovul, cu 45 de proiecte, urmat de Harghita și Mureș cu câte 23, Alba cu 15, Sibiu cu 13 și Covasna cu 7.

Fișa precizează că sprijinul se acordă în regim de minimis și că valoarea maximă a ajutorului de minimis pentru o întreprindere unică, din fonduri publice, pe o perioadă de trei ani, este de 300.000 de euro, echivalent în lei la cursul InforEuro de la data acordării.

Distincția contează practic: maximul apelului, 200.000 de euro, nu este automat suma disponibilă pentru o firmă anume. Dacă întreprinderea unică a mai primit ajutoare de minimis în perioada de referință, diferența rămasă până la 300.000 de euro este suma reală care se poate cere. Este primul calcul de făcut, înaintea oricărei discuții despre soluție.

Se știe: alocarea, intervalul de finanțare, tipul apelului, categoriile de solicitanți, tipurile de investiții eligibile, regula privind activitatea din afara domeniului TIC și obligativitatea activelor necorporale. Toate acestea provin însă din documentele de consultare publicate la 28 aprilie 2026 — ghidul în consultare, anexele, fișa de prezentare și centralizatorul de întrebări și răspunsuri — și pot fi modificate prin ghidul aprobat.

Nu se știe: data deschiderii și data închiderii apelului, forma finală a grilei de evaluare și eventualele restricții pentru beneficiarii primului apel. Pagina apelului nu afișa nicio perioadă de depunere la verificarea noastră, iar stadiul rămânea „în consultare” deși fereastra de consultare se închisese pe 20 mai 2026. Orice dată de lansare care circulă acum pentru acest apel este o deducție, nu o citare.

Ce construim în așteptare, gratuit pentru firmele din Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu: harta proceselor care ar intra în proiect, arhitectura soluției, devizul componentei software pe structura din ghidul de consultare și specificațiile tehnice. Ce nu facem: nu scriem cererea de finanțare, nu facem management de proiect european și nu emitem oferte de complezență. La apelul 1 consultanța pentru dosar era cheltuială eligibilă; rămâne o linie pe care nu o atingem.