Site în română, engleză, germană? Decizia pe clienți reali, nu pe orgoliu

Versiunea în engleză pare o decizie fără dezavantaje — „poate ne găsește cineva din afară” — până când calculezi ce ai semnat de fapt: fiecare limbă dublează munca de conținut pentru totdeauna. Fiecare pagină nouă, fiecare ofertă, fiecare anunț se scrie de acum în două exemplare, altfel site-ul ajunge în starea tipică a site-urilor bilingve neglijate: versiunea engleză rămasă cu prețurile și echipa de acum patru ani, mai dăunătoare decât absența ei. Decizia sănătoasă pleacă de la clienți concreți, nu de la aspirații: vinzi efectiv în afara României sau ai clienți străini care te contactează? Ești în turism, transport internațional, IT sau export, unde cererea vine natural din alte limbi? Atunci engleza se justifică și devine investiție, iar limba a treia se alege după piața-țintă dominantă — germana pentru partenerii DACH, maghiara pentru zonele și clientela unde e relevantă. Dacă însă toți clienții tăi sunt români și vânzarea e locală, engleza e cheltuială de imagine cu întreținere veșnică. Iar varianta „punem traducere automată și gata” merită o mențiune cinstită: pentru un magazin sau un site de servicii, traducerea automată brută, fără revizie umană, produce exact impresia de neseriozitate pe care versiunea străină trebuia s-o combată.